luni, 23 februarie 2009

Portret de român în Spania

În ultimele luni, e aproape de nerecunoscut. Fata aceea veselă, plină de viaţă, a devenit brusc o fiinţă închisă, îngrijorată, agitată. A rămas fără lucru, soţul ei de asemenea şi sunt în imposibilitatea de a-şi mai plăti rata la locuinţă. După 6 ani de economii şi reţineri în cumpărarea unor lucruri, văd cum casa lor, în care au investit atât, le scapă printre degete. Negocierile cu banca n-au dat niciun rezultat, cuvintele arogante ale consultantului de credite au lovit din plin nişte oameni care şi-aşa erau loviţi. Mai dureros este că nu se vede nimic la orizont, au bătut la multe uşi în căutarea unui loc de muncă, dar peste tot acelaşi răspuns: "Ne pare rău, dar nu vă putem ajuta". Aproape jumătate din viaţa lor de tineri de douăzeci şi ceva de ani au petrecut-o în Spania, iar dacă trag linie, rezultatul este nu zero, ci negativ. Orice legătură cu realitatea nu este deloc întâmplătoare.

Un comentariu:

Unknown spunea...

Sorine, bine te-am gasit... Realitatea imi e foarte bine cunoscuta, chiar extrem de bine... Felicitari pentru blog, am trecut pe aici si voi mai trece...Salutari, Paul - Tarragona